Zao.ro

ALIFII

• ALIFIA DE COADA SORICELULUI

Se infierbanta bine 90 gr de unt nesarat sau untura de porc, se adauga 15 gr de flori de coada soricelului, proaspete si taiate marunt, se lasa sa sfaraie scurt in grasime, se amesteca si se da tigaia deoparte, lasandu-se la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste usor, se strecoara prin tifon si se introduce in borcan uscat, care se pastreaza la frigider. Cu aceasta alifie se trateaza hemoroizii.

• ALIFIA DE DRAGAICA (SANZIENE)

1 kg unt, margarina sau untura de porc fara sare, se topeste. Se pun florile taiate marunt, cam 2 pumni, se adauga 50 gr ceara de albine, se amesteca cu o lingura din lemn pana se coloreaza in maroniu, apoi se ia de pe foc si se lasa la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste usor si se strecoara prin tifon. Se pastreaza la frigider in cutii sau borcane. Se trateaza prin masare sau frectie: bolile de piele, ale gusii, ale glandei tiroide, ulceratiile canceroase, tumoarea canceroasa de pe laringe. În acest ultim caz se foloseste si ceaiul preparat din 300 gr flori de filimica, 100 gr coada soricelului, 100 gr urzica, la 2 l de apa, care se bea cu inghitituri mici din 20 in 20 de minute.

• ALIFIA DE GALBENELE

Se iau 2 pumni de flori, frunze si tulpini, se taie marunt, se pun in 1 kg unt, margarina sau untura de porc, fara sare, 50 gr ceara de albine, iar cu o lingura din lemn se amesteca pana devine maroniu, apoi se lasa la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste si se strecoara prin tifon. Se tine la frigider in borcane sau cutii. Se trateaza prin masare usoara pe zona afectata: varicele, flebita, ulcerul varicos, diverse fistule, degeraturile, arsurile, cancerul mamar, leziuni ale sanului, se reduc cicatricile, impotriva ciupercilor de la picioare, a umflaturilor, abceselor, pustulelor, reumatismului etc.

• ALIFIA DE MUSETEL

Se prepara ca mai sus si se foloseste pentru masaj in cazul hemoroizilor, vindecarea ranilor

• ALIFIA DE TATANEASA:

4-6 radacini de tataneasa proaspete si spalate se taie fin, se prajesc la foc iute in 250 gr grasime, se lasa la macerat peste noapte, iar a doua zi se incalzeste si se strecoara prin tifon, dupa care se depoziteaza in borcane sau cutii, la rece. Se foloseste cu succes in tratarea ranilor la oameni si animale.

• ALIFIA DE TURITA MARE:

din 2 maini pline de frunze, flori si tulpini, taiate marunt, la 250 gr grasime, se prajesc la foc iute, se lasa la macerat pana a doua zi, apoi se incalzesc si se strecoara. Se recomanda in varice si ulceratiile gambei

• ALIFIA DE VASC

bobitele proaspete si albe ale vascului se amesteca la rece cu grasimea pana se formeaza o alifie. Se foloseste prin masarea zonei afectate in caz de degeraturi

CATAPLASME

• CATAPLASME CU TARATE

O mana de tarate de grau cat mai proaspete se combina cu apa calduta, amestecand mereu pentru omogenizare, pana cand se formeaza o pasta, care apoi va fi pusa intr-un tifon cu ochiuri rare si va fi aplicata pe locurile afectate, tinandu-se minimum jumatate de ora. Prin aceasta metoda, crustele sunt inmuiate, este favorizata normalizarea metabolismului local. Dupa aplicatia cu tarate, se lasa sa se usuce pielea, dupa care va fi aplicat un unguent de tataneasa.

• CATAPLASME CU HREAN

Se curata 1-2 radacini de hrean, se spala, apoi se dau pe razatoarea cea mica. Produsul obtinut se asaza pe un tifon si se aplica pe ceafa. Recomandari: da rezultate foarte bune in vindecarea migrenelor si a durerilor de cap.

CEAIURI

• . CEAI DE BRUSTURE

1 lingurita rasa de radacina de brusture se pune peste noapte la macerat in 1 litru de apa, se incalzeste dimineata si se strecoara. Se foloseste in caz de febra, insuficienta respiratorie, artrita, guta, epilepsie. Se beau zilnic 2-3 cesti cu ceai.

• CEAI DE COSUL POPII (NALBA):

se foloseste numai ca extract rece. Se pune 1 lingurita cu varf de planta la 1 litru de apa, se lasa peste noapte la macerat, iar dimineata se incalzeste usor. Se recomanda in inflamatiile mucoaselor gastro-intestinale, gastrite, inflamatiile mucoaselor vezicale, ale cavitatii bucale, in caz de secretie pulmonara abundenta, bronsite, tuse, raguseala puternica, amigdalita, laringita, gura uscata, emfizem pulmonar. Se beau 2-3 cesti de ceai pe zi.

• CEAI DE CIMBRU

1 lingurita cu varf de planta oparita in 250 ml de apa, se lasa sa stea putin. Se foloseste in stimularea fluxului diuretic si ciclului lunar, accelereaza avorturile si nasterea normala, grabind iesirea fatului din trupul mamei. Este un bun leac impotriva leprei, a paraliziei, a bolilor de nervi. Baut dimineata in loc de cafea are un efect binefacator, o prospetime a spiritului, o senzatie placuta la stomac, lipsa tusei de dimineata, o stare generala buna. Se foloseste si in crampele abdominale, stomacale si menstruale, ca si in spasmele organelor pelviene (genitale). Asociat in parti egale cu patlagina ingusta, cimbrul si-a dovedit eficacitatea in combaterea afectiunilor cailor respiratorii, a secretiilor abundente bronsice, a astmului bronsic, in tusea convulsiva. Se beau 2-3 cesti pe zi, iar in crizele de epilepsie se beau 2 cesti pe zi, timp de 3 saptamani, cu intrerupere de 10 zile

• CEAI DE CIUBOTICA CUCULUI

se prepara ca mai sus. Este recomandat impotriva insomniei, in tulburarile nervoase, are efecte linistitoare asupra inimii si a nervilor, are efect depurativ, elimina substantele toxice, calmeaza migrena, cefaleea, elimina calculii vezicii urinare. Se beau 2-3 cesti pe zi.

• CEAI DE COADA CALULUI

1 lingurita cu varf de planta la 1 litru de apa clocotita, se opareste, se lasa sa stea putin sa se infuzeze, se strecoara si se beau cate 2-3 cesti pe zi, caldut, cu inghitituri mici. Este recomandat in dureri reumatismale, artrite si nevralgii, hemoragii si varsaturi cu sange, in cazul racelilor vezicale, a durerilor spastice, ajuta in retentiile de apa in pericard, in pleura sau in tulburarile renale de dupa scarlatina si alte boli infectioase grele cu dereglari in eliminarea apei. Se mai foloseste in eruptii de piele insotite cu mancarimi. Coada calului amestecata cu sunatoare, oparita si consumata 1-2 cesti pe zi, in timp ce seara se consuma hrana solida, ajuta in incontinenta urinara. Se recomanda gargara de coada calului in amigdalite, inflamatii ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, sangerari ale gingiilor, gingivite, fistule si polipi in cerul gurii si gat, in tumori maligne, acestea din urma putand fi stopate.

• CEAI DE COADA SORICELULUI

se prepara ca mai sus. Se recomanda in cazul ciclului neregulat, menopauzei, cancerului la organele pelviene, in cazul inflamarii ovarelor, in incontinenta urinara, leucoree. Se fac bai de sezut si se beau 1-2 cesti pe zi. În prolaps uterin se fac bai de sezut si se beau 4 cesti pe zi, impreuna cu cretisoara. Este recomandat si in congestii cerebrale insotite de dureri, impotriva ametelilor, a greturilor, a bolilor de ochi insotite de lacrimari, a durerilor acute de ochi, a hemoragiei nazale, in migrena cauzata de schimbarea vremii.

• CEAI DE CRETISOARA

se face o infuzie din 1 lingurita cu varf de planta la 1 l apa clocotita. Se beau 2-3 cesti pe zi si este indicat in febra pricinuita de rani purulente, leziuni, abcese neglijate, in urma extractiilor dentare, indeparteaza slabiciunile musculare (adinomiile, miopatiile) si articulare, ajuta in anemii, in leziunile postnatale, in relaxarea organelor pelviene la femeile care au avut nasteri grele sau predispozitia spre avort (pentru fixarea sarcinii) si fortifierea fibrelor uterine in toate bolile de femei. În asociere cu traista ciobanului se foloseste in histeroptoza (prolaps uterin) si hernii inghinale. În aceste cazuri se beau 4 cesti pe zi. În obezitate se beau 2-3 cani de ceai.

• CEAIUL DE DRAGAICA (SANZIENE)

se prepara ca mai sus. Se foloseste in bolile de ficat, rinichi, pancreas, splina, este indicat pentru cei care sufera de tulburari ale sistemului limfatic, in cloroza, hidropizie, junghiuri intercostale, epilepsie, isterie, boli ale nervilor, retentie urinara, nisip si piatra (calculi) la rinichi, vezica urinara, in bolile gusei, a glandei tiroide, cancerul limbii, ulceratii canceroase, boli de piele de natura canceroasa. Se beau pana la 4 cesti de ceai pe zi, iar in afectiunile de piele se foloseste si alifia.

• CEAI DE FILIMICA (GALBENELE)

se face infuzie din 1 lingurita de flori la 250 ml de apa clocotita, timp de 2-3 minute, se strecoara, se beau 3 cani pe zi, cu inghitituri rare. Este recomandat pentru icterul infectios, are efect de curatire, stimuleaza circulatia sangelui, vindecarea ranilor, in boli gastro-intestinale, in crampe si ulcere stomacale, in inflamatii ale colonului, hematurie, viroze si infectii bacteriene.

• CEAI DE MACRISUL IEPURELUI

se opareste 1 lingura de frunze proaspete cu 1 l apa clocotita. Înlatura pirozisul (arsurile la stomac), tulburarile hepatice si digestive usoare. Se beau 2 cani pe zi, incalzite, contra icterului, nefritei, eruptiilor cutanate, viermilor.

• CEAI DE MATASE DE PORUMB

se opareste 1 lingurita cu varf la 250 ml de apa clocotita, se lasa putin in repaus, nu se indulceste. Se recomanda in bolile cailor urinare cu formatie litiazica (formare de calculi), in edeme, nefrite, catar vezical, artrite, reumatism, in incontinenta urinara, in colicile renale. Se bea la fiecare 2-3 ore cate 1 lingura plina de ceai.

• CEAI DE MUSETEL

se face infuzie din 1 lingurita de flori la 250 ml de apa clocotita, timp de 2 minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi. Este indicat in crampe si dureri abdominale (colici), balonari, diaree, eruptii, dureri de stomac, secretii stomacale abundente, tulburari menstruale, alte afectiuni ale organelor pelviene, insomnii, epididimita, febra, dureri de pe urma ranilor, dureri de dinti. Se fierbe 1 l vin cu 1 pumn de musetel, se bea dimineata 1 pahar si unul seara, in caz de retentie urinara, maxim 8 zile.

• CEAI DE NUC

1 lingurita cu varf de frunze taiate marunt se oparesc cu 250 ml de apa clocotita. Se foloseste in caz de tulburari digestive, constipatii, inapetenta, in curatirea sangelui, diabet, contra icterului.

• CEAI DE OBLIGEANA

1 lingurita rasa de radacina se lasa peste noapte la macerat in 250 ml de apa rece. Dimineata se incalzeste si se strecoara. Se bea cate o inghititura inainte si dupa fiecare masa. Este indicat in cazul slabirii generale a organismului, a organelor digestive, in balonari stomacale, intestinale, colici, dereglari glandulare, artrita, la curatirea mucozitatilor intestinelor si stomacului de secretiile abundente, in hipometabolism, hipotonie intestinala, cloroza si hidropizie.

• CEAI DE PAPADIE

se prepara ca mai sus. Se bea cu inghitituri mici, cu 1 ora inainte si dupa micul dejun. Este recomandat ca depurativ, pentru stimularea digestiei, sudorific, diuretic, stimulent, face sangele mai subtire, ajuta bolile biliare si hepatice.

• CEAI DE PATLAGINA INGUSTA

se face infuzie din 1 lingurita de planta la 250 ml de apa clocotita, timp de 3 minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi. Este recomandat impotriva maladiilor aparatului respirator, secretii abundente, tuse, astm bronsic, tuberculoza pulmonara, curata stomacul de toxine, pentru bolnavii de ficat, rinichi, cei cu infatisare palida, care fac eruptii, eczeme, la copiii firavi, bolnaviciosi, care nu se dezvolta normal, desi sunt hraniti in conditii bune.

• CEAI DE PEDICUTA
  1 lingurita rasa de pedicuta se opareste in 250 ml de apa clocotita timp de 2 minute. Se bea 1 ceasca pe zi, dimineata, pe stomacul gol, cu 1 ora inainte de micul dejun, inghititura cu inghititura. În cazul cirozei hepatice sau cancerului hepatic se beau zilnic 2 cesti. Este indicat pentru reumatici si bolnavii de artrita, chiar daca prezinta modificari ale articulatiilor, in caz de constipatie cronica si hemoroizi. Este recomandat in toate bolile cailor urinare, a organelor genitale, la dureri si tumefieri ale testiculelor, in colicile renale, hepatite, tumori ale tesutului conjunctiv al ficatului, chiar daca sunt deja maligne.
• CEAI DE PODBAL
  se foloseste 1 lingurita de flori si frunze amestecate in parti egale la 1 litru de apa clocotita, care se opareste si se lasa la racit. Se recomanda in bronsite, laringite, faringite, astm bronsic, pleurezie, tuberculoza pulmonara, tuse, raguseala. Se beau mai multe cani pe zi indulcite cu miere de albine.
  
  
• CEAI PENTRU TUSE

se amesteca podbal, lumanarica, cuscrisor (mierea ursului sau plamanarica), patlagina ingusta in parti egale. Se iau 2 lingurite din amestecul de plante la 250 ml de apa clocotita si se oparesc. Se beau zilnic 3 cesti, calde, indulcite cu miere, inghititura cu inghititura.

• CEAI DE PUFULITA CU FLORI MICI

se opareste 1 lingurita cu varf de planta la 250 ml de apa clocotita, se lasa sa stea putin. Se beau 2 cani pe zi, prima dimineata, pe stomacul gol, iar a doua seara, cu 1 ora inainte de cina. Se recomanda pentru prostatita cronica, in hipertrofie a prostatei, in cancer vezical sau la prostata.

• CEAI DE ROSTOPASCA

se prepara ca mai sus. Are leac in bolile hepatice grave, curata sangele si ficatul, are influenta benefica asupra metabolismului, este folosit cu succes in afectiunile biliare, renale si hepatice. În combinatie cu urzica si mladite de soc, este indicat in leucemie.

• CEAI DE SALVIE

prepararea ca mai sus. Recomandare sub forma de gargara in gingivite, paradontoze. Baut ca ceai, are efecte asupra paraliziilor, apoplexiei, in combaterea transpiratiei nocturne, spasmelor, in afectiunile maduvei spinarii, in dereglari glandulare, in tremurul membrelor, asupra ficatului bolnav, a balonarilor. Are actiune depurativa, elimina mucozitatile prea abundente din aparatul respirator, stimuleaza pofta de mancare, combate diareea si tulburarile intestinale. Se mai poate recomanda in amigdalite, boli de gat, abcese dentare, inflamatii ale laringelui si cavitatii bucale, ajuta dintii care se misca, gingiile care sangereaza.

• CEAI DE SPLINUTA

de regula se prepara impreuna cu dragaica, urzica moarta, in parti egale. Se ia 1 lingurita de plante la 250 ml de apa clocotita, se lasa sa stea putin, se beau 3-4 cesti pe zi. Se recomanda in bolile si hemoragiile intestinale, in afectiuni renale, in racordarea la rinichiul artificial, in stari sufletesti dupa un soc de ordin depresiv, deceptii, stari sufletesti stresante.

• CEAI DE SUNATOARE

se opareste 1 lingurita cu varf la 250 ml de apa clocotita, timp de 1-2 minute. Se consuma 2-3 cani pe zi. Se recomanda in leziuni nervoase, boli nervoase, rani de pe urma unor lovituri si vatamari prin ridicat, in diaree, in nevralgia trigemenului, astenie insotita de insomnii, in tulburari de vorbire, somn agitat, accese de isterie, somnambulism, incontinenta urinara, depresii, dereglari ale ciclului menstrual.

• CEAI DE TATANEASA

se pun peste noapte, la rece, 2 lingurite de radacina taiata marunt, in 250 ml de apa rece. Dimineata se incalzeste usor si se strecoara. Se beau 3 cani pe zi, cu inghitituri mici. Este indicat in ulcerul gastric, combinat cu 50 gr galbenele, 50 gr troscot. Se foloseste in bronsite, afectiuni ale aparatului digestiv, hemoragii stomacale, pleurezii.

• CEAI DE TRAISTA CIOBANULUI

se opareste 1 lingurita de planta la 250 ml de apa clocotita, timp de 2-3 minute. Se beau zilnic 2-3 cesti. Se recomanda in hemoragii nazale, stomacale, intestinale, metroragii, hipermenoree, in rani sangerande. În bolile de femei se beau cu 8-10 zile inainte de venirea ciclului cate 2 cesti. Acest ceai se foloseste si in reglarea ciclului in perioada pubertatii. Pe timpul menopauzei se beau cate 2 cesti timp de 30 de zile, cu pauza de 21 de zile, repetandu-se periodic.

• CEAI DE TURITA MARE

se prapara o infuzie din 1 lingurita de planta la 250 ml de apa clocotita, timp de 2 minute. Se beau zilnic 2 cesti. Se recomanda in inflamatiile gatului si ale gurii, cum ar fi laringita, stomatita ulceroasa, de asemenea in caz de anemie, rani, reumatism, lumbago, tulburari digestive, ciroza hepatica, in bolile splenice, emfizem pulmonar, cord marit, dilatarea stomacului si a intestinelor, in bolile renale si vezicale.

• CEAI DE URZICA

se prepara ca mai sus. Recomandat in eczeme, dureri de cap, eliminarea nisipului de la rinichi si in bolile renale, fiind depurativ si hematopoetic, are influenta pozitiva asupra pancreasului, scade glicemia, vindeca bolile si inflamatiile cailor urinare, are si efect laxativ, fiind indicat in cura de primavara.

• CEAI DE URZICA MOARTA GALBENA

se prepara ca mai sus si se beau 2 cesti pe zi. Are efecte benefice in caz de tulburari si dureri menstruale, asupra glandelor pelviene, in retentie urinara, in boli ale cailor urinare si renale grave, in tulburari digestive, contra ulceratiilor si a varicelor.

• CEAI DE VENTRILICA

se face o infuzie, se beau 2 cesti pe zi, neindulcite. Îndeparteaza secretiile stomacale abundente, tulburarile intestinale, combate nervozitatea care provine din suprasolicitarea intelectuala, indeparteaza senzatiile de ameteala, are efect asupra memoriei, asupra secretiilor si eczemelor cronice. Amestecat cu telina inlatura debilitatile nervoase si starile melancolice. Are rezultate bune si in cazul reumatismului, artritelor, icterului, nisipului in urina.

• CEAI DE VASC

se pregateste doar ca extract rece, din 1 lingurita de planta la 250 ml de apa rece, lasat la macerat peste noapte. Daca este necesara o cantitate mai mare, se poate pastra cald in termos. Se recomanda in epilepsie, impotriva spasmelor cronice, a acceselor de isterie, influenteaza pozitiv functionarea intregului sistem glandular, stimuland metabolismul, are actiune asupra pancreasului, diabetului, tulburarilor hormonale. În aceste cazuri se beau 2 cesti pe zi. Împotriva arterosclerozei, apoplexiei are efect hemostatic. Tras rece pe nas opreste hemoragiile nazale. Consumat ca ceai, opreste hemoragiile pulmonare si intestinale din timpul tifosului si dizenteriei. Scade tensiunea arteriala la hipertensivi si creste tensiunea la hipotensivi. Are actiune in cazul congestiei cerebrale, a senzatiilor de ameteala, vajaitului in urechi, tulburarile de vedere, cardiace si circulatorii.

COMPRESE

• COMPRESE CU BRUSTURE:

frunzele proaspete se spala, se zdrobesc, se aplica sub forma de cataplasma, de mai multe ori pe zi pana dispare cauza. Este recomandata in entorse, luxatii, picioare ranite de prea mult umblat, arsuri, leziuni ulceroase, plagi usturatoare.

• COMPRESE CU CRETISOARA

se spala o cantitate corespunzatoare de plante proaspete, se zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitor de taietei, se aplica sub forma de compresa pentru vindecarea ranilor, intepaturilor, taieturilor.

• COMPRESE CU MUSETEL

se toarna 1 l lapte clocotit deasupra a 2 linguri de musetel, se lasa sa stea 2-3 minute, se strecoara si se aplica sub forma de comprese calde. Este recomandata compresa calda in durerile de ochi, conjunctivite, alte inflamatii ale ochilor, in eruptii cutanate care provoaca mancarimi sau supuratii, iar sub forma de gargara in durerile de dinti, precum si la spalarea ranilor.

• COMPRESE CU PATLAGINA ÎNGUSTA

frunzele proaspete se spala, se zdrobesc pana se formeaza o pasta (terci), care se aplica pe zona interesata. Este recomandat in rani, crapaturi la picioare, taieturi, intepaturi de insecte, muscaturi de caine turbat, animale veninoase. Frunzele frecate in maini cu sare si aplicate la gat, vindeca gusa, iar la picioare vindeca basicile sau rosaturile de la incaltaminte. Este recomandata compresa si in cazul bolilor canceroase ale glandelor.

• COMPRESE CU PODBAL

se prepara ca mai sus. Este recomandat a se folosi compresa in boli de plamani, erizipel, leziuni ale tesutului cu umflaturi vinetii, in inflamatii ale bursei sinoviale, in ulcerul scrofulos. Vaporii de podbal sunt utili in bronsite cronice si in insuficienta respiratorie sau sufocanta.

• COMPRESE CU TERCI DE TATANEASA

se prepara din radacinile bine spalate, macinate fin, amestecate cu apa clocotita si cateva picaturi de ulei, pana se formeaza un terci, care se intinde pe o panza, apoi se aplica local calda, legand-o strans pe zona afectata. Se recomanda in paralizia membrelor atunci cand maladia provine din surmenaj, luxatie, entorsa sau apoplexie. Cu acest terci se retrag si tumefierile la glezne si incheieturile mainilor. Pot aduce alinare in paraplegie, ulcer varicos, tumefieri reumatice ale muschilor, noduri de artrita, umflaturi, dureri de ceafa (spondiloza cervicala), inflamatii ale pielii piciorului, calmeaza durerile dupa amputari.

• COMPRESE CU ABURI DE TRAISTA CIOBANULUI

se pun 2 maini pline de planta proaspata intr-o sita care se tine pe aburi. Planta inmuiata la abur se pune pe o bucata de panza care se aplica sub forma de compresa pe zona afectata. Se recomanda in cazul sanilor umflati, in hemoragiile renale, in hernia inghinala.

• COMPRESE CU URZICA MOARTA GALBENA

se prepara din 3 lingurite cu varf de planta la 250 ml de apa clocotita. Se umezesc carpe (tifon) cu aceasta infuzie si se aplica sub forma de comprese calde contra ulceratiilor si varicelor.

CURE

1.Cura de primavara cu CLOROFILA

Sangele rosu se curata cel mai bine cu “sange verde ” -
Cu fiecare zi ce trece, primavara isi intra mai mult in drepturi. Verdele sau crud cucereste pas cu pas peisajul, acoperind campiile, dealurile, padurile, intr-un tarziu, muntii si vaile inalte. Natura traieste o adevarata betie verde, o betie a vietii clocotitoare, care a rupt zagazurile iernii. Razele soarelui sunt sorbite cu lacomie de frunzele tinere, transformandu-se in viata, in culoare si freamat. In aceasta magie a primaverii, a naturii reinviate, exista o substanta, una singura, care este cheia tuturor transformarilor: clorofila. Descoperirea ei a revolutionat biologia, fiind decriptat astfel – e drept, doar partial – procesul prin care razele soarelui dau viata pamantului: fotosinteza. Micile molecule de clorofila, uluitor de asemanatoare globulelor rosii – elementul de baza al sangelui uman -, sunt temelia vietii pe aceasta planeta. Ele mentin in viata nu numai plantele, ci (conform ultimelor descoperiri) si animalele. Reflexul animalelor carnivore de a paste efectiv plante verzi are ca explicatie efectele tamaduitoare ale clorofilei, care are si asupra organismului uman efecte benefice uluitoare. Sangele verde, cum mai este numita aceasta substanta, ne dezintoxica organismul, ne regleaza tranzitul intestinal, ne vindeca si ne alina ranile, incetineste procesul de imbatranire, ne protejeaza impotriva radiatiilor cancerigene, precum si impotriva substantelor chimice nocive.

Pe masura ce studiile biologice avanseaza, este pusa in evidenta o legatura uluitor de puternica, misterioasa, intre om si aceasta substanta vitala. Se pare ca organismul uman este programat de la Dumnezeu sa interactioneze intens cu acest elixir verde, care-i modifica in bine majoritatea proceselor vitale. Cea mai intensa actiune a clorofilei se exercita asupra sangelui uman, compensand carentele in anumite minerale, ajutand la eliminarea toxinelor. Ideea populara ca o cura de urzica, de leurda sau de spanac verde “innoieste sangele ” si-a gasit astfel un suport experimental extrem de serios. Oamenii de stiinta au cautat sa dezlege misterul acestei interactiuni intre “sangele plantei ” si sangele uman, lucru care nu este foarte usor. In schimb, studiile lor au pus in evidenta o actiune cu mult mai ampla a extractelor de clorofila, asa incat a prins contur ideea unei terapii cu clorofila.

In ce consta terapia cu clorofila?

Consta pur si simplu in administrarea pe cale orala de extracte vegetale foarte bogate in clorofila. Studiile efectuate in Statele Unite pe aceasta tema au avut rezultate exceptionale. Clorofila declanseaza procese puternice de dezintoxicare, favorizeaza asimilarea si fixarea mineralelor vitale, stopeaza infectiile. Aplicata extern, cicatrizeaza ranile si mareste viteza de regenerare a tesuturilor. In prezent se estimeaza ca cine va reusi sa extraga, sa izoleze clorofila si sa o faca accesibila in alimentele de uz comun, acela va domina industria alimentara si chiar farmaceutica a viitorului.

Cum pot fi obtinute extractele de clorofila?

Pentru a obtine extractele pentru o cura de primavara cu clorofila nu avem nevoie de o aparatura prea sofisticata. Este foarte util sa avem un mixer electric, dar in absenta acestuia, extractele de clorofila pot fi obtinute si manual. Iata cele doua metode de obtinere a extractului de clorofila:

Metoda 1 – cu ajutorul mixerului electric
Reteta pentru obtinerea unui pahar (200 ml) de extract de clorofila este urmatoarea: intr-un vas de plastic se pune un manunchi de mladite verzi de plante (grosimea manunchiului este cat sa poata fi cuprins intre degetul mare si aratator) si un pahar de apa plata sau apa de izvor. Se marunteste planta foarte bine (vreme de 3-5 minute) cu ajutorul mixerului, dupa care se filtreaza imediat printr-un tifon. Se consuma preparatul imediat dupa filltrare, asa incat sa nu se oxideze.

Metoda 2 – prin macerare
Aceeasi cantitate de mladite verzi se toaca marunt pe o planseta de lemn. Imediat dupa tocare, planta este pusa cu tot cu suc intr-un pahar cu apa plata sau apa de izvor si se lasa la macerat la temperatura camerei, vreme de sase ore, dupa care se filtreaza prin tifon. Dupa filtrare, extractul obtinut se consuma imediat.

Ce fel de mladite verzi folosim?

Se folosesc numai tulpini de plante alimentare. Tulpinile plantelor pe care nu le cunoasteti sau a caror provenienta este incerta nu vor fi niciodata folosite, deoarece pot avea efecte toxice imprevizibile (fie datorita toxicitatii plantei in sine, fie datorita stropirii plantei cu substante chimice, ingrasaminte etc.). Cu cat verdele plantei este mai intens, cu atat efectele sale vor fi mai puternice, deoarece si continutul de clorofila va fi mai ridicat. Iata cateva plante frecvent folosite in terapia cu clorofila:
- fire verzi de zarzavat: patrunjel sau telina, in anumite cazuri frunze de ceapa verde sau usturoi;
- tulpini tinere de urzica sau frunze verzi de leurda ori papadie;
- mladite verzi, de circa 8 cm inaltime, de grau, orz sau ovaz;
- tulpini tinere de lucerna.

Cat dureaza si cum se face o cura cu clorofila?

De la bun inceput, trebuie spus faptul ca in ciuda aparentei simplitati a procedeului, efectele sale asupra organismului sunt foarte puternice. Ca urmare, aceasta cura poate fi resimtita ca un soc de catre organism, daca nu este pornita gradat. O cura standard cu clorofila dureaza 12 zile si va decurge astfel:
- In prima zi de cura nu se va bea mai mult de un sfert de pahar (50 ml) de extract de clorofila, care va fi luat in doza unica, pe stomacul gol, cu 30 de minute inainte mesei de dimineata.
- In a doua zi de cura se va dubla cantitatea de extract (100 ml), care va fi baut in doua reprize, cu 30 de minute inaintea mesei de pranz si de seara.
- Intre ziua a treia si a unsprezecea se mareste doza cu cate un sfert de pahar pe zi (150 ml, 200 ml, 250 ml etc.), repartizandu-se in trei parti egale, luate cu 30 de minute inaintea celor trei mese principale.
- In a douasprezecea zi se bea cate un pahar de extract de clorofila inaintea fiecarei mese. Este de preferat ca in ultima zi de cura sa nu se consume altceva decat orez fiert si sarat dupa gust, pentru ca efectele de dezintoxicare sa fie mai intense.
Efectele curei cu clorofila
Este un excelent mijloc de purificare in perioada de primavara, fiind usor de aplicat si extrem de eficient. Cel mai rapid se va simti efectul de accelerare al tranzitului intestinal, ceea ce ce va determina o binevenita eliberare a colonului de toxinele acumulate peste iarna. Daca extractele vegetale sunt prea puternice pentru dvs. si va dau diaree, atunci le veti lua in doze mai mici si veti bea in paralel ceaiuri de menta, coada-racului sau scoarta de stejar, pentru a controla procesul.

Al doilea care va beneficia de pe urma curei cu clorofila va fi sangele. Tulburarile de coagulare, anemia, carentele de calciu si magneziu vor fi rapid compensate de aceasta cura. Hemofilia, chiar anumite forme de leucemie raspund foarte bine la aceasta forma de tratament.
Pielea este cea de a treia “tinta ” a curei cu clorofila. Acneea rebela, diferitele forme de alergie, sensibilitatea la infectii vor fi puse pe fuga cu ajutorul tratamentului cu extracte verzi. Tenul va deveni curat si luminos, pielea va capata o stralucire sanatoasa.
Gastritele si ulcerele de primavara se amelioreaza si ele cu ajutorul acestei cure. Folositi mai ales extractele din plante aromatice blande (patrunjel, telina) si urzica (care este cicatrizanta si antiacida), care vor proteja peretii stomacului si – important – vor combate bacteriile de la acest nivel (inclusiv celebrul Helicobacter pilori). Astmul sau bronsita vor fi si ele ameliorate de aceasta cura, deoarece clorofila inhiba si distruge bacteriile, favorizeaza procesul respirator.
Astenia de primavara va fi combatuta, mai ales daca vom folosi plante mai amare (frunzele de papadie sunt excelente), in timp ce starile de oboseala vor fi risipite de extractele verzi de patrunjel si telina, adevarate tonice aromatice.
Ar fi pacat sa vorbim despre cura cu clorofila fara sa mentionam efectele sale exceptionale pentru oamenii care lucreaza in mediu toxic, care sunt expusi la radiatii (cum ar fi cele ale monitoarelor calculatoarelor, razele X ale aparatelor de analiza), care au avut sau au o hrana cu multi aditivi sintetici sau cu multa carne. Clorofila protejeaza vasele de sange impotriva sclerozarii, tine la respect infectiile bacteriene indiferent de localizare (chiar si pericardita – inflamatia muschiului cardiac – a fost tratata cu succes cu acesta terapie).

Cui ii este recomandata cura cu clorofila?

Fireste, ca orice cura de primavara, si terapia cu clorofila este adresata practic tuturor persoanelor, fie ele tinere sau in varsta. Desi este eficienta si in boala canceroasa ori in cele tumorale benigne, cura cu clorofila este recomandata in special persoanelor sanatoase. Periodic, mai ales la schimbarile de anotimp, organismul are nevoie de dezintoxicare, iar clorofila este un mijloc sigur si eficient de purificare, care va asigura premisele unei stari de sanatate excelente si a unei forme fizice si psihice maxime.
O a doua categorie careia i se adreseaza cura cu clorofila este aceeea a persoanelor care au afectiuni cronicizate. Astmul si bronsitele (inclusv cele tabagice), hepatita cronica (inclusiv fazele pre-cirotice si cirotice), reumatismul cronic si cel degenerativ, guta si multe alte boli pot fi ameliorate si vindecate cu ajutorul extractelor verzi. Batranii si convalescentii, adolescentii cu tulburari hormonale vor beneficia, de asemenea, de efectele reglatoare exceptionale ale extractelor de clorofila. De asemenea, obezitatea, inclusiv cea care apare pe fond de dezechilibru hormonal, raspunde foarte bine la acest tratament, asociat cu o cura vegetarian-crudivora.

Cui ii este contraindicata cura cu clorofila?
Aceasta cura este contraindicata persoanelor cu diaree acuta, cu colita de fermentatie, precum si celor al caror colon este foarte sensibilizat. Persoanele care au suferit operatii de by-pass coronarian, care sufera de tromboza vor face aceasta cura numai la recomandarea si sub supravegherea medicului.

2.Cura cu grau incoltit

Regimul alimentar-minune al parintelui Leontie Gazea

“Graul incoltit este un stimulator extrem de important al activitatii vitale a organismului uman, datorita continutului bogat in complexul de vitamina B si in multe alte vitamine, cat si a diferitilor fermenti (enzime) necesare pentru reglarea proceselor intime din organism. In multe boli, dupa o saptamana-doua de consum al boabelor incoltite de grau, la oamenii de orice varsta se constata o vizibila imbunatatire a starii de sanatate si apoi o insanatosire completa… Folosirea acestei metode nu este periculoasa si este foarte eficienta”. Iar doctorul francez Jean Valnet in lucrarea sa, “Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cereale” (Editura “Ceres”, Bucuresti, 1991), scrie: “(…)exceptionala bogatie a constituentilor lui (a graului – n.r.) autorizeaza cercetatorii care s-au aplecat asupra problemelor sanatatii sa afirme ca ar da o grea lovitura dezvoltarii tot mai accentuate a diabetului, a asteniilor, a nevrozelor, a nevritelor, a bolilor cardiovasculare, a cazurilor de cancer”.

Parintele pregatea grau incoltit zilnic si il consuma umed sau sub forma unor turtite facute de dumnealui. Dar acest mod de folosire a graului incoltit ingreuna si limita posibilitatea utilizarii lui pe timpul calatoriilor sau deplasarilor in alte localitati. Pentru a inlatura aceste pierderi si a veni in ajutorul consumatorilor, fiul sau – ing. Nicolae Gazea – impreuna cu feciorul sau, Constantin, si dl Cristea Marin au facut o inventie: fulgi de grau incoltit. Produsul este brevetat si premiat la Salonul International de Inventii din Iasi, octombrie 1996, obtinand Medalia de Aur. De asemenea, in noiembrie 1998, la Salonul International de Inventica de la Bruxelles, a obtinut inca o Medalie de Aur. Acest produs se gaseste in comert sub numele de “Granovit” – fulgi de grau germinat. Se poate cumpara la mai toate magazinele alimentare din Iasi si in multe alte localitati. (Fara indoiala si in Bucuresti). “Granovitul” pastreaza insusirile si intreaga valoare nutritiva si medicinala a graului incoltit umed. Nu de mult, aceiasi cercetatori au scos inca un sortiment: “Musli-granovit”, care se gaseste deja in comert.

Tratamentul cu grau incoltit

Ce este graul incoltit?

Germenii de grau (graul incoltit) sunt seminte care trec din starea de viata latenta in stare activa, proces care determina o serie de transformari biochimice si de structura. In acest moment, samanta incoltita contine maximum de substante folositoare organismului uman. Iata cateva cantitati de minerale usor de asimilat de catre organism, continute de 100 grame germeni de grau: fosfor (1050 mg%), magneziu (342 mg%), calciu (71 mg%). La aceste minerale se adauga vitaminele: A, B, E, K, D, PP, enzime si anumiti hormoni vegetali, cu structura foarte putin cunoscuta, care au efecte terapeutice extraordinare.

Durata curei
Pentru a observa primele efecte ale consumarii graului incoltit este necesara trecerea a 3-4 saptamani. Stabilizarea efectelor apare, insa, dupa 2-3 luni si 6-12 luni in cazul persoanelor devitalizate sau care sufera de afectiuni grave.
Doza de grau consumata zilnic
Doza terapeutica la adulti este de 3-6 linguri pe zi; la copii cu varste cuprinse intre 7 si 14 ani, doza este de 1-2 linguri pe zi; la copii de 2-6 ani, doza este de 1-3 lingurite pe zi.

Administrarea
Administrarea germenilor de grau se face dimineata, pe stomacul gol. Graul incoltit se da prin masina de tocat, pentru a fi maruntit, dupa care se amesteca cu miere. Exista si o serie de retete de combinare a graului germinat cu alte alimente-medicament.
Actiuni terapeutice ale acestei cure
Primele efecte care se observa la aceasta cura sunt: oprirea caderii parului, marirea sau refacerea acuitatii vizuale, imbunatatirea coordonarii miscarilor, intarirea dintilor, infrumusetarea pielii, reglarea activitatii nervoase (germenii de grau au si un efect usor sedativ), marirea vitalitatii.

Indicatii
Graul incoltit este indicat in: ¥ crestere, tratamentul intarzierilor de crestere la copii; ¥ boli de piele (acnee, eczeme, afectiuni infectioase recidivante); ¥ imbatranire, imbatranire prematura; ¥ afectiuni hepatice; ¥ subponderalitate (are efect reglator asupra greutatii corporale); ¥ la femei – in cazurile de estompare a caracterelor feminine: talia ingusta, bazinul larg, vocea subtire, lipsa pilozitatilor (parului) din zona abdomenului, spatelui, faciala etc; ¥ tromboflebita; ¥ arterita; ¥ tumori ale stomacului, tumori in general; ¥ cancer; ¥ afectiuni oculare; ¥ afectiuni respiratorii recidivante (inclusiv astm si bronsita); ¥ impotenta si sterilitate masculina (pentru barbatii cu vitalitate generala foarte scazuta); ¥ amenoree, dismenoree (la femeile cu o constitutie fragila, anemice); ¥ anemie, lipsa de calciu si magneziu; ¥ dureri de cap, migrene, insomnie.

Contraindicatii ale curei cu grau incoltit
Germenii de grau sunt contraindicati persoanelor care se confrunta cu dezechilibre cauzate de excesul de hormoni estrogeni in organism. In consecinta, femeile cu ciclu menstrual foarte abundent, barbati cu tendinta spre efeminare vor folosi cu prudenta acest remediu-minune, care in cazul lor ar putea sa accentueze anumite probleme.
Sortimente de grau germinat ce se gasesc in comert
In comert se gaseste grau incoltit in urmatoarele forme de prezentare: ¥ pulbere obtinuta prin uscarea si macinarea graului incoltit si apoi uscat; ¥ fulgi obtinuti prin prelucrarea mecanica a boabelor de grau incoltit; ¥ diferite combinatii de fulgi sau pulbere de germeni de grau cu fructe uscate (catina, fructe de padure, fructe exotice). Evident, nici unul din aceste produse nu are puterea curativa a boabelor de grau proaspat germinate si date prin masina de tocat.

Obtinerea graului incoltit dupa metoda Valeriu Popa
Se cumpara grau – din ultima recolta. Se cerne prin sita, ca sa cada corpurile straine. Joi dimineata la ora 6 se pune la incoltit 1 kg de grau, intr-o oala smaltuita, cu o capacitate de 5 litri. Se spala cu apa rece pana se obtine o apa curata. Apoi, se umple oala cu apa limpede. Se pune intr-un loc ferit. La ora 14 si ora 22 se scurge apa in care a stat graul si se spala din nou, pana ramane iar apa curata. Se umple din nou oala si se lasa la o parte. Vineri la ora 6 se scurge apa si se transfera graul in strecuratoare. Se pune strecuratoarea sub jet de apa. In timpul spalarii nu amestecati graul. Spalarea sa dureze numai cateva secunde. Se va repeta din 8 in 8 ore, adica la orele 6 – 14 – 22, pana iese embrionul (coltul) de 2 mm si radacinile de 5 mm. Aceasta se obtine sambata pe la pranz sau, cel mai tarziu, seara. Cand se obtine marimea embrionului si a radacinii, se pune graul in sticle de lapte care se vor acoperi cu dopuri, ca sa nu intre aerul, si se lasa la frigider. Dintr-un kg de grau se obtine 1,5 kg de grau incoltit. Aceasta cantitate ajunge pentru o saptamana.

3.Cura cu oua de prepelita

Nu mai tin bine minte cand si unde am citit pentru intaia data despre tratamentul diferitelor boli cu ajutorul oualor de prepelita. Sa fi fost in “Formula AS”? Imi notasem atunci, in graba, doar ceea ce ma interesa (egoist, recunosc). Luat “de-ale vietii valuri”, am neglijat staruinta de a cauta o sursa, dupa superficiale incercari. Apoi, in timpul uneia dintre tot mai sporadicele plimbari prin oras, am zarit in vitrina unui chiosc alimentar un cofraj in care erau expuse miraculoasele oua. Decis, am cumparat saizeci, am ajuns acasa si, incepand cu ziua urmatoare, mi-am propus sa incerc tratamentul. In primele zile a fost mai dificil, pana m-am obisnuit cu tipicul si cu absenta paharelului de palinca inainte de masa. Dupa cateva zile, efectul tratamentului a inceput sa se simta: eram mai linistit datorita – se vede treaba – reglarii tensiunii arteriale; somnul imi era mai putin agitat si fara intreruperile obisnuite; parca si respiratia “curgea” mai lejer.

Am impartasit catorva vecini si prieteni bucuria descoperirii unui “panaceu”. Unii dintre ei mi-au cerut amanunte (nu stiau cum arata o prepelita, unde traieste etc.), altii m-au luat in deradere. Dar… cand am dorit sa-i ajut pe cei dintai, n-am mai gasit oua. Patronul chioscului cu pricina renuntase la produsul respectiv pentru ca, zicea el, nu este rentabil, oamenii nu aveau incredere sau nu aveau bani pentru “tratamente costisitoare”. Atunci m-am hotarat sa-i ajut, in primul rand “luminandu-i” si facilitandu-le obtinerea produselor la un pret convenabil. Sunt pensionar – mi-am zis – am casa, curte, un petec de gradina, ma va ajuta si baiatul meu, care este informat si – de bine, de rau – se pricepe la afaceri…

Si iata ce-am aflat: prepelita este, asa cum indeobste se stie, o pasare salbatica de mici dimensiuni, ceva mai dezvoltata decat porumbelul domestic. Ea poate fi intalnita in Asia, Europa, Africa, Australia si America de Nord. Este migratoare. Chinezii (ah, iar chinezii!, veti fi exclamand) au reusit s-o domesticeasca, in urma cu peste o mie de ani. De la acestia au importat-o japonezii, care au trecut la inmultirea si perfectionarea ei, astfel incat pana in zilele noastre s-a ajuns la o adevarata industrie de mare importanta economica. Daca prepelita europeana mai este inca migratoare, produce si cloceste, o data pe an, pana la 12 oua, cea japoneza produce anual peste 250 de oua, insa nu mai are aptitudini de zbor si nici nu cloceste.

Datorita carnii lor delicioase, aceste pasari de crescatorie au devenit din ce in ce mai cautate, mai cu seama in Europa occidentala si in America de Nord. Dar nu numai atat. Carnea si ouale de prepelita sunt recunoscute si pentru efectele benefice din punct de vedere medical, fapt pentru care sunt solicitate pe piata mondiala. In plus, necesita spatii reduse pentru crestere, iar cheltuielile necesare echipamentului, procurarii materialului de matca si de hrana sunt destul de mici. Efectul tamaduitor al oualor de prepelita este dovedit, dupa zeci de ani de cercetari, de catre medici din diverse tari, printre care si din tara noastra. In urma cercetarilor si a experimentarilor in clinici si in sanatorii, s-a constatat ca, fata de oul de gaina, cel de prepelita contine de cinci ori mai mult fosfor, de sapte ori si jumatate mai mult fier, de sase ori mai multa vitamina B1 si de cincisprezece ori mai multa vitamina B2.

De asemenea, contine intregul complex de vitamine A, B, D3, E, plus calciu, zinc, sulf si potasiu. Oul de prepelita revitalizeaza organismul uman de orice varsta, regleaza si imbunatateste activitatea aparatului circulator, a digestiei, amelioreaza respiratia si functia reproductiva, actioneaza pozitiv asupra creierului, asupra sistemului limfatic si al celui imunologic. Se folosesc benefic in perioada pre si postnatala, ca si dupa interventii chirurgicale si radioterapii. Formeaza neuronii din sistemul nervos central la copii si intarzie procesele degenerative de imbatranire.

Sunt recomandate doua tipuri de cura cu oua de prepelita:
1. CURA DE 120 DE OUA – pentru hipertensiune arteriala, ulcer, tulburari digestive, conjunctivite, urticarii, tuse convulsiva, catalizarea procesului de dezvoltare a copiilor, cu tot ceea ce implica acest proces.
2. CURA DE 240 DE OUA – pentru TBC, afectiuni hepatice, renale, diabet zaharat, alergii, astm bronsic, anemie, impotenta, guta, migrene, neurastenie, obezitate; dizolva depunerile de colesterol si impiedica formarea altora, previne arterioscleroza, regenereaza sistemul nervos etc.

Cum se deruleaza un asemenea tratament?
Ouale se administreaza dimineata, in loc de cafeluta (la care trebuie sa renuntam in timpul tratamentului, pentru acel moment al zilei), inainte de micul dejun. Este recomandabil sa fie inghitite crude si cu galbenusul intreg, fara sare, zahar sau substante aromate. Pentru ca e mic, eu il sparg intr-o lingura de supa, lasandu-l sa alunece de la baza limbii catre esofag. Persoanelor care nu suporta aceasta maniera le recomand amestecul cu miere de albine sau pulpa de fructe. Micul dejun se va servi dupa aproximativ doua ore, acesta fiind alcatuit, de preferinta, din hrana rece. In cazul unor boli digestive sau al anemiilor severe, micul dejun se poate servi la o jumatate de ora dupa administrarea continutului oualor.
In timpul tratamentului, consumul de alcool (bauturi alcoolice) reduce efectele terapeutice cu cel putin 50%.

Tratamentul se poate relua dupa trei saptamani de pauza – la adulti, iar la copii – dupa doua, trei luni.
Exista mai multe scheme (grafice) de tratament, in functie de varsta, de afectiuni si – de ce nu – de recomandarile medicului curant. Iata, mai jos, cateva pe care le-am gasit in diferite surse si le-am notat. Este foarte important sa se consume oua proaspete:
1. Cura de 60 de oua in 30 de zile, pentru copii intre un an si trei ani:
Se pot administra cate doua oua zilnic.
2. Cura de 60 de oua in 20 de zile, pentru copii intre 4 si 7 ani:
Se adminsitreaza cate trei oua zilnic.
3. Cura de 90 de oua in 30 de zile, pentru copii intre 8 si 10 ani:
Se pot administra cate trei oua zilnic.
4. Cura de 120 de oua in 32 de zile, pentru copii/ adolescenti intre 11 si 15 ani:
In primele patru zile – cate trei oua pe zi;
Intre a 5-a si a 30-a zi – cate patru oua pe zi;
In a 31-a zi – trei oua, iar in a 32-a zi – un ou.
5. Cura de 120 de oua in 26 de zile, pentru adulti si adolescenti intre 16 si 18 ani:
Se respecta schema de mai jos, doar ca in a 25-a si a 26-a zi se iau trei, respectiv doua oua pe zi.
6. Cura de 240 de oua in 50 de zile, numai pentru adulti:
In primele doua zile – cate trei oua pe zi;
In a treia zi – patru oua pe zi;
Incepand cu ziua a patra, pana in a 48-a zi inclusiv – cate cinci oua pe zi;
In a 49-a zi – trei oua pe zi;
In a 50-a zi – doua oua pe zi.

Exista si o reteta pentru impiedicarea calvitiei (chelirii) si a regenerarii firelor de par slabite:
Se iau 10 galbenusuri de ou de prepelita si se amesteca pana la omogenizare cu laptisor de matca (doua fiole), o lingurita de miere de albine si putina drojdie (un varf de cutit). Se lasa la dospit, intr-o incapere bine incalzita, timp de 24 de ore. Se spala parul in fiecare seara si, dupa uscare, se pensuleaza pielea capului pe carari formate cu pieptenele din cinci in cinci milimetri, daca nu ne permitem sa ne tundem de tot. Peste noapte, capul se acopera cu un prosop curat. Dimineata se spala, de preferinta cu ceai de musetel. Solutia ramasa poate fi pastrata la rece, in frigider, pana la consumare.

Terapia cu oua de prepelita : calitatile oului de prepelita sunt renumite prin numarul mare de vitamine si minerale în comparatie cu cel de gaina. El contine : de 5 ori mai mult fosfor, de 7,5 ori mai mult fier, de 6 ori mai multa vitamina B1, de 15 ori mai multa vitamina B2 si alte substante anti � alergice.

Actiuni terapeutice : – normalizarea activitati inimi
- vindeca bolile de rinichi si ficat
- ajuta digestia, regleaza secretia acizilor din stomac, vindeca spectaculos ulcerul
- întareste memoria
- sporeste rezistenta adultilor constrânsi sa urmeze un regim alimentar
- stimuleaza cresterea si dezvoltarea organismului la copii

Cura cu oua de prepelita :

– ulcer 120 bucati
- tulburari digestive 120 buc
- arteroscleroza 240 buc
- astm bronsic 240 buc
- anemie 240 buc
- scleroza coronanina 240 buc
- colesterol 240 buc
- hipertensiune 120 buc
- rinichi 240 buc
- diabet 240 buc
- tbc 240 buc
- migrene 240 buc
- nevroze 240 buc
- boli de ficat 240 buc
- potenta 240 buc

Mod de administrare :

– cura cu 120 buc se va face în 25 de zile, în prima zi 3 oua, a doua zi 3 oua, a treia zi 4 oua, începând cu a patra zi pâna în a 25-a zi câte 5 oua. � cura cu 240 buc se face în 49 de zile, în prima zi 3 oua, a doua zi 3 oua, a treia zi 4 oua, începând cu a patra zi si pâna în a 49-a zi, se iau câte 5 oua pe zi.
La copiii între 4 si 8 ani se recomanda cura de 120 oua, fara a se depasi 4 oua pe zi.

Ouale se iau crude, întepându-le si sorbindu-le direct din gaoace sau sparte si amestecate cu produse naturale : miere de albine, lamâie, brânza de vaci proaspata.
Ouale se iau dimineata, pe stomacul gol, cu 1-2 ore înainte de micul dejun. Dupa 20 de zile de pauza cura se poate repeta. Ouale se pastreaza în frigider, cât mai departe de congelator, pentru a nu îngheta. Cantitatea ce trebuie consumata se scoate de cu seara din frigider, pentru a fi digerata la temperatura camerei.
În timpul curei sunt interzise bauturile alcolice.

4.Cura cu petrol rafinat

Se ia dimineata, pe stomacul gol, o lingurita de gaz dublu rafinat . Dupa o jumatate de ora se manânca. În jumatatea de ora care dureaza pâna la masa, bolnavul trebuie sa stea culcat si sa se roteasca de câteva ori [din 10 în 10 minute] alternativ pe partea stânga si pe partea dreapta pentru ca petrolul sa poata patrunde si în curburile si pliurile gastrice, acela-s lucru se va face si seara. Aceasta reteta se foloseste în tratarea cancerului de stomac si intestinal. Tratamentul acesta dureaza 4 saptamâni .

Rezultatele se vad dupa 10 zile, când bolnavul îsi va reveni si va putea mânca. Pentru acelasi fel de cancer, o mare vindecatoare Bulgara recomanda : se amesteca fagure din ceara de albine cu tuica curata de tara si pelin pisat, pâna se obtine un terci. Se unge partile [locul] bolnav, se acopera cu tifon si se lasa peste noapte. Se repeta pâna la disparitia tumori.
Tratamentul dureaza un an, si este valabil pentru multe feluri de cancer.

Atentie gazul trebuie distilat intre 100 � 150 grade, orice grad mai mult duce la distrugerea petrolului ca medicament devenind toxic. A dat rezultate in multe feluri de cancer generalizat, bolnavul fiind foarte slabit si având foarte putine sanse de supravietuire . Se gaseste la rafinaria �Vega� de la Ploiesti, se verifica astfel : se pune în palma si se freaca bine palmele, daca pielea ramâne alba, înseamna ca este bun.

5.Cura cu pepene rosu

Miezul pepenelui rosu este un cocteil de apa, aproape 95 la suta, si zaharuri naturale, cu un gust aromat si extrem de favorabil, codimentat cu o multitudine de substante miraculoase cum ar fi anumite enzime, acizi organici sau licopina (o substanta cu efect antioxidant si reglator imunitar), de aici rezulta si proprietatile sale terapeutice), iar continutul mare de apa il recomanda pentru tratamentul rinichilor, cit si al aparatului urinar. Cu exceptia persoanelor cu insuficienta renala, tuturor celor care sufera de rinichi le este recomandata in perioada de vara-toamna, daca este posibil si in celelalte sezoane de iarna-primavara, o cura de pepene rosu de minimum zece zile in fiecare luna.

Enzimele si acizii organici continuti mai ales in apropierea cojii, de unde si gustul de acru, nu foarte agreat uneori, au efecte de dezintoxicare puternica, ceea ce face ca pepenele rosu sa fie in mod special recomandat persoanelor cu un grad mai mare de uzura a organismului, batrinilor, cit si celor care au avut sau mai au o alimentatie incarcata in toxine. In concluzie, o cura de minimum zece zile lunar cu pepene rosu are efect de dezintoxicare, de reglare hormonala si imunitara a organismului uman, cu totul deosebite.

Cura de pepene rosu se face foarte usor, intrucit nu este nevoie de nici un fel de preparare suplimentara. Unii medici si terapeuti recomanda sucul de pepene, dar acesta se oxideaza rapid si isi pierde in mai putin de 15 minute potentialul curativ, ca atare este indicat sa se manince pepenele normal, minimum doua kilograme de pepene pe zi. Se recomanda sa fie bine copt, dulce si sa nu se evite consumarea partii de miez din apropierea cojii. Aproape o treime din greutatea unui pepene rosu este reprezentata de coaja, de aceea un pepene rosu pentru o zi de cura pentru tratament trebuie sa aiba in jur de 3 kilograme, mai ales ca in zilele calduroase se poate chiar dubla cantitatea de pepene consumata.

Indicatii in cura de tratament cu pepene rosu

Pentru acnee
Cura de pepene de 10-20 de zile produce o dezintoxicare globala si, in plus, are anumite efecte reglatoare hormonale asupra corticosuprarenalelor in mod special, putind face minuni in tratamentul acneei, iar pe cit este posibil, in paralel cu cura de pepene rosu se vor elimina din alimentatie carnea si alte alimente toxice. Extern, se va aplica zilnic tinctura de propolis pe zonele afectate sau cataplasme cu marul lupului (Aristolochia clematitis):

Pentru nefrita, pielita si pielonefrita
Se consuma cantitati mari de pepene intr-o singura repriza, iar pe perioada curei de tratament, mai ales dupa ingerarea pepenelui, se recomanda evitarea frigului si a curentilor de aer in zona salelor.

Pentru calculi renali (pietre la rinichi)
Se recomanda a se consuma cantitati mai mari de pepene rosu. Inainte de cura de tratament, cit si in ultimele trei zile se iau plante care sfarima calculii renali, aportul de apa de la pepene ajutind la eliminarea lor. Dupa ce s-au luat aceste plante ce sfarima si maruntesc calculii renali, 1-2 ore dupa ce s-a consumat pepenele rosu se va tine pe zona rinichilor o sticla cu apa foarte calda, chiar fierbinte. Aceste plante sint: frunzele de mesteacan (Betula alba), frunzele de merisor (Vaccinium vitis idaea), rasina de pini (Pinus sylvestris) si boabele de ienupar (Juniperus communis).

Pentru reumatism
Cura de pepene rosu este un purificator puternic, care poate fi combinat foarte bine cu proceduri externe pentru vindecare, precum si cu gimnastica medicala recuperatorie. Se recomanda 12-20 de zile de cura-tratament cu pepene rosu.

Pentru calculi biliari (pietre la bila)
Se iau seminte de pepene rosu si se usuca, apoi se dau prin risnita de cafea si se ia in fiecare dimineata cite o lingurita din aceasta pudra, amestecata cu o lingura de ulei de masline. Se iau zece zile consecutiv, dimineata pe stomacul gol, si se sta culcat timp de zece minute pe partea dreapta, iar tratamentul dureaza trei luni, cite zece zile din fiecare luna, la intervale regulate. Reteta este foarte eficienta, iar in perioada acestui tratament se exclud prajelile, grasimile alcoolul si cafeaua.

Pentru constipatie si colita de putrefactie
Se va consuma pepenele, toata portia, in fiecare dimineata pe stomacul gol, fara a minca apoi nimic timp de patru ore, apoi prima masa va incepe cu patru linguri de tarite de griu inmuiate in apa si eventual indulcite cu miere de albine.
Atentie! La persoanele cu digestie dificila nu este indicata asocierea la aceeasi masa a pepenelui rosu cu alimentele mai grele cum ar fi: prajeli, fripturi, mezeluri, conserve etc., ori bogate in proteine: oua, carne etc., deoarece poate produce indigestie. Atit pepenele rosu, cit si pepenele galben contin foarte putin sodiu si cantitati insemnate de potasiu, iar din acest motiv sint indicate pentru reducerea cantitatii de sodiu din organism, ceea ce are efecte benefice asupra inimii, cit si a sistemului imunitar in special, cele doua fiind elemente de baza in asa-numitele regimuri hiposodice.

Tabagism- pedicuta, valeriana.
Tahicardie- leustean, maturice, narcisa alba, paducel, ruscuta de primavara.
Taieturi- albastrele, aloe, anin alb, calapar, ceapa, cicoare, ciumafaie, coacaz negru, crin de padure, hrean, margareta.
Ten iritat- lumanarica, musetel, orez.
Ten seboreic- brustur, cimbrisor, cimbru de gradina, coada racului, lamaie.
Tenie- dovleac, dud, nuc.
Tensiune cerebrala- deditei, levantica, talpa gastei.
Tensiune oscilanta- paducel, vasc.
Ten uscat- coada soricelului, floarea soarelui, maslin, nalba.
Toxicoza gravidelor- steregoaie, usturoi.
Toxiinfectii alimentare- anason, menta, musetel, nasturel, nuc.
Traheite- ceapa, iarba mare, jneapan, lemnul Domnului, lemn dulce, leustean, lichen, lumanarica, nalba, patlagina, plamanarica, scai vanat, sovarf, vasc.
Traheobronsite- mustar negru, porumb, ridiche neagra, smochine, telina.
Transpiratie excesiva- anin alb, anin negru, calin, dalac, gorun, mesteacan, nuc, pir, salcie, salvie, stejar.
Traumatisme- brustur, tataneasa, usturoita.
Tricomonas- galbenele, hamei, iasomie de padure, tataneasa.
Tricofitie- marul lupului, porumb.
Trigliceride in exces- Ginseng, lamaie.
Tristete- roinita, salcie.
Tromboflebita- aloe, catina, grau, grausor, limba boului, limba cainelui, pecetea lui Solomon, prun.
Tromboze- ceapa, ghiocei, salata, talpa gastei, usturoi.
Tuberculoza- afin, aloe, alun, angelica, capsun, catina, coacaz negru, coada calului, fasole, fragi, frasin, Ginseng, gutui, hamei, hrean, lamai, lichen, merisor de munte, naprasnic, navalnic, nuc, pepene galben, pin, plamanarica, plop negru, rostopasca, salcie, schinduf, sfecla rosie, tataneasa, trandafir, troscot, turita mare, turta, telina, urzica moarta alba, usturoi, zmeur.
Tulburari ale permeabilitatii capilare- brad, hrean, lamai.
Tulburari ale secretiei biliare- anason, capsun, coacaz rosu, fragi, frasin, sunatoare.
Tulburari ale sistemului nervos- pelin, rozmarin, talpa gastei.
Tulburari cardiace- cretusca, deditei, paducel, rozmarin, unguras, valeriana.
Tulburari de apetit- ghintura, pelin, pepene galben, pepene rosu.
Tulburari de ciclu menstrual- angelica, cimbru de gradina, cretisoara, dracila, leustean, patrunjel, rozmarin.
Tulburari de circulatie- afin, arnica, castan salbatec, coada soricelului, dalac, Ginseng, ienupar, porumb, usturoi.
Tulburari de crestere la copii- castan, caise, turta.
Tulburari de echilibru- Ginko-Biloba, Ginseng.
Tulburari de memorie- crin alb, crin de padure, Ginko-Biloba, nufar alb.

Tulburari de menopauza- paducel, pir, soia, talpa gastei, vasc.
Tulburari digestive- fragi, frasin, ghimber, levantica, musetel, obligeana, praz, salvie, schinduf, sovarf, vita de vie.
Tulburari dispeptice- musetel, podbal, tarhon.
Tulburari endocrine- marar, porumb, salcie, zmeur,
Tulburari gastro- intestinale- ciubotica cucului, coriandru, cretusca, nalba, papadie, ridiche neagra, roinita, salvie, siminoc.
Tulburari hormonale- coacaz negru, soc, zmeur.
Tulburari mentale- Ginko-Biloba, papadie, roinita.
Tulburari nervoase- arnica, roinita, salvie, talpa gastei, vasc.
Tulburari neuro vegetative- grau, obligeana, roinita, ruscuta de primavara, talpa gastei.
Tulburari ovariene- limba mielului, roinita, zmeur.
Tumori- angelica, banuti, brustur, catina, ceapa, Ginseng, grau, iarba de Soaldina, macris, marar, patrunjel, rostopasca, stanjenei, turita mare, telina, usturoi, varza, vasc.
Tumorile anusului- brustur, canepa codrului, marul lupului.
Tumori maligne- brustur, coada calului, galbenele, hrean, marar, schinduf, toporas.
Tumorile tubului digestiv- lichen, roinita.
Tumorile vaginului- canepa codrului, marul lupului, rostopasca, tataneasa.
Tuse- aloe, amareala, ardei, banuti, brad, brancuta, busuioc de camp, carpen, calin, carcel, ceapa, cervana, cicoare, ciubotica cucului, coacaz negru, coacaz rosu, coada soricelului, cretusca, curpen, feciorica, ghimber, gutui, hrean, iarba mare, iedera, in, Ipcarige, isop, jneapan, lemnul Domnului, lemn dulce, levantica, limba boului, limba mielului, lumanarica, mac rosu de camp, mar, menta, merisor de munte, molid, nap, navalnic, obligeana, omag, orz, ovaz, patlagina, pin, plamanarica, plop negru, podbal, praz, ridiche neagra, salcam, salvie de camp, scai magaresc, scai vanat, scorus de munte, smochine, stanjenei, sofran, sofranas, talpa matei, tataneasa, tei, toporas, usturoi, vasc, ventrilica, vinerita, volbura, zmeur.
Tuse astmatica- cimbru de gradina, salcam.
Tuse convulsiva- cimbrisor, cimbru de gradina, dalac, echinaceea, porumbar, salata, salcam, scai vanat, sovarf, unguras, urzica moarta alba, varza, vasc.
Tuse cu secretii muco- purulente- ceapa, podbal, 3 frati patati.
Tuse pe baze nervoase- deditei, maselarita, salata.
Tuse spastica- cimbru de gradina, rostopasca, unguras, vasc.
Tuse uscata- anason, ceapa, crin alb, crin de padure.
Tiuituri in urechi- ceapa, urechelnita, usturoi.
Ulcer varicos- (de gamba)- arnica, brad, castan salbatec, coada soricelului, cretisoara, curcubetica, dalac, dumbravnic, iarba mare, isop, maces, musetel, nuc, papadie, pochivnic, rapita, rachitan, roinita, rostopasca, salvie, scanteiuta, sclipeti, soparlaita, tataneasa, turita mare, turta, urzica, urzica mica, usturoi, varza, vindecea.
Ulceratii- busuioc, calapar, coacaz negru, coada soricelului, gutui, hamei, iarba rosie, lemn cainesc, limba mielului, lumanarica, maces, musetel, nalba, nasturel, ovaz, patlagina, podbal, rachita, roinita, salvie, sapunarita, tintaura, usturoita, ventrilica.

Ulceratii ale pielii- alun, angelica, anin alb, anin negru, asmatui, brad, brustur, catina, cerentel, cimbrisor, ciubotica cucului, coada racului, cretusca, crin de padure, crusin, curcubetica, dracila, drete, feciorica, fragi, frasin, gorun, iarba neagra, lemnul Domnului, lemn dulce, leustean, limba cainelui, marul lupului, mesteacan, salcie, schinel, soc, sorbestrea, spanac, sporis, sunatoare, telina, unguras, vinarita.
Ulceratii atone- hrean, iedera, levantica, patlagina, plamanarica, sclipeti, urzica moarta alba.
Ulceratii canceroase- brustur, coada calului, canepa codrului, ienupar, marul lupului, rostopasca, tataneasa.
Ulceratii infectate, supurate- albastrele, brustur, cimbru de gradina, jneapan, patlagina, pelin, plamanarica, salcie.
Ulceratii stomacale sau duodenale- aloe, angelica, arnica, brustur, busuioc, capsun, ceapa, coada calului, coada soricelului, coriandru, frasin, galbenele, lamai, macris, marul lupului, morcov, nuc, obligeana, orz, patlagina, patrunjel, plamanarica, porumb, prun, pufulita cu flori mici, roinita, rostopasca, salcam, scai magaresc, scaiul dracului, scanteiuta, schinduf, sunatoare, tataneasa, troscot, turita mare, telina, tintaura, varza, vulturica.
Ulceratii zemuinde- brustur, canepa codrului.
Umflaturi diverse- afin, arnica, catina, ciubotica cucului, coada calului, coriandru, patlagina, pelin, slabanog, talpa gastei, urzica moarta alba.
Uricemie- afin, mesteacan, deditei, jneapan, pin, pir, porumb, strugurii ursului, zmeur.
Urinari dificile- ceapa, dovleac, pir, pufulita cu flori mici, soc.
Urticarie- anason, brustur, catina, coacaz negru, fumarita, grau, menta, mesteacan, piciorul cocosului, porumb, rachitan, ridiche neagra, scumpie, 3 frati patati, trifoi rosu, valeriana.
Uscaciunea tegumentelor- albastrele, floarea soarelui, grau, masline, nalba.
Usurarea durerilor la nastere- lemnul Domnului, lemn dulce.
Vaginite- angelica, busuioc, coada soricelului, cretusca, echinaceea, frasin, galbenele, gorun, hamei, musetel, nalba, pelin, pin, rachitan, salcie, sunatoare, tataneasa, turita mare, urzica, urzica moarta alba.
Varice- afin, aloe, alun, anason, armurar, castan comestibil, castan salbatec, catina, ceapa, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, dracila, galbenele, grausor, hrean, lamai, mur, naprasnic, papadie, paducel, pecetea lui Solomon, praz, priboi, revent, salata, salcie, salvie, tataneasa, troscot, tintaura, urzica mica, urzica moarta alba, usturoi, visin, vita de vie.
Varsaturi (voma)- anason, armurar, busuioc, cerentel, ciubotica cucului, coada calului, coada soricelului, cuisoare, gutui, lamai, mar, mataciune, menta, pelin, scumpie, siminoc, turita mare, tintaura, valeriana.
Vanatai- brad, calapar, coada calului, telina.
Vascozitate sangvina- lamai, sparanghel.
Vergeturi- coada calului, cretisoara, iedera.
Vertij- anason, ciubotica cucului, Ginko-Biloba, roinita, rozmarin.
Veruci- busuioc, fag, ienupar, laptele canelui, morcov, ricin, smochine.
Vicii ale sangelui- patrunjel, saschiu.
Viermi intestinali- aloe, anason, calapar, cimbrisor, coriandru, fag, feciorica, lamai, levantica, linarita, maces, maslin, nasturel, nuc, pelin, prun, ridiche neagra, rodul pamantului, sapunarita, siminoc, smochine, spanac, turta, telina, urechelnita, varza, vetrice.
Viroze- afin, aloe, orz, sfecla rosie.
Vitalitate scazuta- catina, grau, ovaz, orz.
Vitiligo- afine, coada soricelului, corn, smochine, telina.
Vopsirea parului- drobita, musetel. Zgomote in urechi- anason, paducel, roinita, vasc. Xeroze- grau, in, nalba.

Palpitatii- arnica, crin, crin de padure, dumbravnic, lacramioare, limba mielului, paducel, patlageaua rosie, roinita, salata, sparanghel, tei, toporas, unguras, vasc.
Paludism- cicoare, lamai.
Panaritiu- ceapa, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, crin, crin de padure, fenicul, grau, lumanarica, maslin, musetel, pecetea lui Solomon, schinduf, sclipeti, secara.
Pancreatita- ceapa, lichen, orz, papadie, patlageaua rosie, pufulita cu flori mici, schinel, siminoc.
Papiloame- busuioc, ricin.
Paralizie faciala- hrean, praz, priboi.
Paralizii- aloe, angelica, brad, carpen, cimbru de gradina, dafin, dalac, dumbravnic, ghimber, ghiocei, limba boului, macris, maselarita, norocel, praz, rozmarin, vasc.

Paraplegii- lacramioare, norocel,
Parazitoze- anason, anghinare, buberic, capsun, ceapa, cicoare, cimbru de gradina, ciumafaie, coacaz negru, coada racului, coada soricelului, corn, crusin, cuisoare, ghintura, maslin, rostopasca, usturoi.
Paraziti capilari- curcubetica, usturoi.
Paraziti intestinali- dalac, fragi, frasin, hrean, Ipcarige, lamai, morcov, negrilica, patlagina, pelin.
Parestezii, pareze- dumbravnic, hrean, iedera, macris, norocel,
Pareza nervilor periferici- ghiocei, vasc.
Parkinson- catina, Ginko-Biloba.
Parodontoza- brad, coacaz negru, hrean, nasturel, scaiul dracului, scai vanat, sovarf.
Pecingine- angelica, babornic, coada calului, coada soricelului, crusin, dalac, fasole, lumanarica, macris, mar, maslin, mesteacan, naprasnic, nuc, plamanarica, spanac, stanjenei, turta, urechelnita.
Pediculoza- cimbru de gradina, curcubetica, iedera.
Pelada- anghinare, hrean, mustar negru.
Pelagra- limba boului, naprasnic, schinduf.
Pemfigus- asmatui, brusture, cerentel.
Periartrite- mustar negru, patlageaua rosie,
Pericardita- castan salbatec, ceapa.
Periflebite- alun, castan comestibil, usturoi.
Pete pe piele- asmatui, batranis, babornic, coada soricelului, ghiocei, hrean, laptele canelui, lamai, mesteacan, papadie, patlagina, pecetea lui Solomon, ricin, scai magaresc, urechelnita.
Picioare reci- hrean, Ginko-Biloba, usturoi.
Picioare sensibile- lamai, grau, iedera.

Pielite- jneapan, merisor de munte, osul iepurelui, pin, strugurii ursului, visin, zamosita.
Pierderea memoriei- catina, Ginko-Biloba, nuc.
Pierderi seminale- cerentel, stejar.
Pigmentatii diverse- lamai, mesteacan, patrunjel.
Pilo- nefrite- ghimpe, marar, pir, roiba.
Piodermita- arnica, cerentel, cimbru de gradina, galbenele, plop negru, sclipeti.
Pioree- maslin, salba moale.
Pistrui- batranis, bobornic, ceapa, fragi, ghiocei, hrean, lamai, mesteacan, patlagina, pecetea lui Solomon, scai magaresc, soc, trandafir, urechelnita.
Plagi- alun, angelica, anghinare, arnica, calapar, ceapa, cimbrisor, ciubotica cucului, coada soricelului, cretisoara, cretusca, curcubetica, dalac, dumbravnic, echinaceea, frasin, hrean, iarba de Soaldina, iarba neaga, jneapan, lamai, lemnul Domnului, maces, mar, mesteacan, naprasnic, nuc, pelin, sapunarita, smochin, sorbestrea, spanac, sunatoare, tataneasa, trifoiste de balta, turta, telina, ventrilica, vindecea.
Pleoape cazute- albastrele, silur.
Pleoape inrosite- asmatui, mac rosu de camp.
Pleurite- ceapa, cimbru de gradina, nalba, porumb, ruscuta de primavara, ulm.
Pletora- lamai, mar, patlageaua rosie, pepene galben, salata, varza, visin, vita de vie.
Pneumonie- ceapa, ciubotica cucului, coacaz negru, hrean, lichen, mustar negru, nufar alb, omag, pin, smochin, vinerita.

Podagra- pecetea lui Solomon, porumb.
Pojar- lamai, mac rosu de camp, maces.
Polinevrite- ceapa, Ginseng, hrean, spanz.
Polipi- coada calului, obligeana.
Polipi uretrali- hrean, piperul baltii.
Poliomielita- echinaceea, micsunele ruginite.
Polutii nocturne- hamei, nufar alb.
Porfirie- asmatui, castan comestibil.
Presbitie- afin, morcov, telina.
Prevenirea cancerului- lamai, morcov.
Prevenirea racelilor- cuisoare, maces.
Prevenirea ridurilor- castravete, lamai, masline.
Prevenirea senescentei- praz, prun.
Prolaps rectal- gorun, gutui, nalba.
Prostata- aloe, bostan, coacaz negru, curpen, dalac, dovleac, echinaceea, feciorica, ghimpe, iarba neagra, pepene galben, praz, prun, pufulita cu flori mici, rasgoace, roinita, spanac, sparanghel, strugurii ursului, vasc.
Prurigo- afin, angelica, anghinare, asmatui, carpen, coacaz negru, coada calului, cretisoara, curcubetica, lemn dulce, fasole, iarba mare, lacrimioara, levantica, marar, menta, musetel, nasturel, nuc, ovaz, piciorul cocosului, rachitan, roinita, scumpie.

Psihoze- obligeana, roinita, valeriana.
Psoriazis- albastrele, angelica, coacaz negru, grau, ienupar, lasnicior, menta, mur, nuc, orez, osul iepurelui, patlagina, pin, pir, rostopasca, sapunarita, soc, 3 frati patati, telina, urzica mica,
Purpura- arnica, brad, urzica mica.
Ramolisment- lemn cainesc, nuc, Ginko-Biloba.
Raceli- albastrele, anghinare, brustur, busuioc, carpen, calin, ceapa, cimbru de gradina, ciubotica cucului, coacaz negru, ghimber, hrean, isop, levantica, lichen de Islanda, limba boului, limba mielului, matreata bradului, musetel, mustar negru, obligeana, orz, pin, pir, salcie, salvie de camp, scortisoara, sfecla, smochine, soc, tei, toporas, trifoi alb, turta, telina.
Radiatii- catina, coacaz negru.
Rahitism- ceapa, morcov, nasturel, nuc, praz, prun, ridiche neagra, spanac, varza.
Raguseala- anghinare, arnica, brancuta, busuioc de camp, cimbrisor, cimbru de gradina, coacaz negru, dafin, gutui, lichen, limba boului, lumanarica, menta, patrunjelul campului, plamanarica, podbal, telina, ventrilica.
Raie- crusin, iedera, lemn cainesc, pin.
Rani- aloe, alun, arnica, asmatui, brad, brustur, buberic, busuioc, calapar, catina, canepa codrului, cicoare, cimbrisor, cimbru de gradina, ciumafaie, coada calului, cretisoara, crin alb, crin de padure, curcubetea, drete, echinaceea, fag, fenicul, frasin, galbenele, Ginseng, gorun, gutui, hrean, iarba mare, iarba rosie, in, Ipcarige, isop, jneapan, lemn cainesc, lemn dulce, levantica, lichen, limba canelui, limba mielului, lumanarica, maces, maghiran, marul lupului, mataciune, merisor de munte, molid, musetel, nalba, naprasnic, nuc, obligeana, orez, paltin de camp, patlagina, patrunjelul campului, pedicuta, pelin, perisor, pin, piperul baltii, plamanarica, plop negru, podbal, priboi, rachitan, rachita, rasgoace, rodul pamantului, roinita, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, nalba moale, salvie, salvie de camp, sanisoara, scai magaresc, scaiul dracului, schinduf, schinel, sclipeti, sfecla, soc, sorbestrea, sovarf, splinuta, stanjenei, steregoaie, strasnic, sunatoare, sofranas, stevie, talpa gastei, talpa matei, toporas, trifoiste de balta, turita mare, turta, tintaura, ulm, unguras, urzica, usturoita, ventrilica, vindecea, vinerita, volbura.

Rani ale colului uterin- brad, galbenele.
Rani anale- brad, gorun, stejar.
Rani purulente- brad, ceapa, cerentel.
Rani zemuinde- catina, coada racului, stejar.
Rau de mare- lichen.
Rectocolite- afin, angelica, corn, galbenele, mar.
Regenerarea tesuturilor- aloe, anghinare, telina.
Reglarea ciclului menstrual- calapar, galbenele.
Regurgitari- cretisoara, cuisoare.
Remineralizare- agris, coada calului.
Retentia apei- anghinare, ceapa, coada calului, cretisoara, dalac, papadie, splinuta.
Retentie azotata- leustean, sparanghel.
Retentie urinara- asmatui, babornic, fasole, limba mielului, mei pasaresc, osul iepurelui, patrunjelul campului, rasgoace, scai vanat, trifoiste de balta, telina, vita de vie.
Retinopatii- afin, silur.
Reumatism- afin, agris, aloe, anason, angelica, anghinare, anin alb, asmatui, brad, brustur, buberic, carpen, capsun, catina, canepa codrului, ceapa, cicoare, cimbrisor, ciubotica cucului, ciumafaie, coacaz negru, coacaz rosu, coada calului, coriandru, cretusca, dafin, dalac, drete, drobita, fasole, fragi, frasin, ghimber, ghintura, grau, hamei, iarba mare, iarba neagra, iedera, Ipcarige, lamai, lasnicior, lemn cainesc, levantica, limba boului, limba mielului, mar, marar, merisor de munte, mesteacan, molid, morcov, mustar negru, mutatoare, naprasnic, nuc, obligeana, orz, osul iepurelui, papadie, papalau, patlagina, patlageaua rosie, patlageaua vanata, pecetea lui Solomon, pedicuta, pepene galben, piciorul cocosului, pin, pir, plamanarica, plop negru, podbal, porumb, praz, pin, ridiche neagra, rozmarin, salata, salcie, salvie, schinduf, schinel, scorus, scorus de munte, siminoc, soc, spanac, spanz, splinuta, sporis, strugurii ursului, sunatoare, sofranas, tarhon, 3 frati patati, trifoi rosu, trifoiste de balta, troscot, turita mare, telina, untul pamantului, urzica, urzica mica, usturoi, ventrilica, visin, vita de vie.
Rezistenta la frig scazuta- hrean, lamai, maces.

Riduri- fragi, gutui.
Rinichi- albastrele, aloe.
Rinite- busuioc, busuioc de camp, cimbru de gradina, ciubotica cucului, coada soricelului, echinaceea, hrean, orz, pir, ridiche neagra, salcie, 3 frati patati.
Rinite alergice- busuioc, coada soricelului, 3 frati patati.
Rino-sinuzite- cimbru de gradina, ciubotica cucului, echinaceea, hrean, maces, mustar alb, 3 frati patati.
Rupturi si intinderi musculare- galbenele, tataneasa.
Sangerarea gingiilor- cerentel, coada calului.
Sangerari menstruale puternice- salcie, stejar.
Sangerari nazale- coada racului, urzica moarta alba.
Sangerari uterine- coada calului, coada racului, stejar.
Sani atoni, vestejiti- cretisoara, iedera, marar, zmeur.
Sani durerosi- menta, nalba.
Sarcina- mar, roinita, schinduf.
Sarcoame- floarea soarelui, rostopasca.
Scabie (raie)- busuioc, cimbru de gradina, coada soricelului, iedera, macris iepuresc, mar, menta, porumb.
Scarlatina- limba mielului, zmeur.
Sciatica- castan salbatec, deditei, hrean, iedera, macris iepuresc, ridiche neagra, sunatoare, tintaura, vasc.
Scleroza vaselor de sange din creier- Ginko-Biloba, scorus de munte, usturoi, vasc.
Scleroza- ceapa, scorus de munte, usturoi.

Scleroza in placi- angelica, cimbru de gradina, Ginseng, limba boului, macris iepuresc, pin.
Scleroza renala- ceapa, urzica moarta alba.
Scorbut- brancuta, cretisoara, lamai, limba boului, spanac, varza, zmeura.
Scrofuloza- hrean, lasnicior, nuc, papadie, patlageaua vanata, 3 frati patati, telina.
Scurgeri ale ochilor- lacramioare, silur.
Scurgeri ale urechilor- lacramioare, urechelnita.
Scurgeri de sange- coada racului, iedera.
Scurgeri vaginale- galbenele, ghiocei, sfecla rosie, sunatoare, trandafir, 3 frati patati.
Seboree- capsun, hamei, hrean, lamai, patlageaua rosie, podbal, stejar, urzica, varza.
Sechele dupa fracturi- brustur, castan salbatec, tataneasa.
Secretie vaginala insuficienta- marar, patrunjel.
Secretii salivare- mar, menta.
Sedativ cardiac- limba mielului, talpa gastei.
Sedativ nervos- deditei, talpa gastei, valeriana.
Sedentarism- mar, pepene galben.
Senectute- ceapa, lamai, spanac, varza, visin.
Septicemie- arnica, echinaceea.

Sida- catina, echinaceea.
Sifilis- curcubetica, lamai.
Silicoza pulmonara- pochivnic, podbal.
Sincope- angelica, roinita.
Sindrom azotermic- pir, turita mare
Sindrom de malabsorbtie- lamaie, turta.
Sindrom dispeptic- anghinare, turita mare.
Sindrom premenstrual- coada soricelului, Ginko- Biloba.
Sindrom Raynoud- Ginseng, mustar negru, nuc.
Sinuzita- carcel, coriandru, hrean, obligeana, ridiche neagra, varza.
Slabiciunea muschiului inimii- arnica, catina.
Slabiciune generala- angelica, coacaz rosu, coada calului, Ginseng, nuc.
Slabiciune musculara- cretisoara, nuc.
Somnolenta- ardei iute, coacaz negru, piper.
Spasme- dafin, dalac, ovaz, pedicuta, salata, salvie, scortisoara, stanjenei, vasc.
Spasme digestive- feciorica, mataciune, menta, micsunele ruginite, roinita, usturoi, zmeur.
Spasme musculare- cerentel, nuc.
Spasme vaginale- angelica, pedicuta, salata.

Spasm sanguin cerebral- Ginko- Biloba, usturoi.
Spasmofilie- coada calului, tataneasa.
Spasm piloric- coada racului, cuisoare.
Spermatoree- hamei, salata.
Splina- drobita, pir, saschiu.
Spondiloza- castan salbatec, iarba mare, ovaz, plop negru, salcie, scorus de munte, sunatoare.
Stafilococi, streptococi- brustur, cimbrisor, cimbru, fasole, licheni, naprasnic, nuc, pelin, plop negru, pochivnic, scumpie.
Stari congestive- brustur, patlageaua rosie.
Stari de iritabilitate- sunatoare, tei.
Stari de oboseala- caise, catina, sunatoare.
Stari depresive- sunatoare, talpa gastei.
Stari febrile- alun, lichen, mar, musetel, smochine, unguras, zmeur.
Stari gripale- lamaie, sovarf.
Stari inflamatorii digestive- morcov, nalba, patlageaua rosie.
Stari nervoase- crin alb, macris iepuresc, mataciune, obligeana, paducel, roinita, tei.
Stari spastice a vezicii biliare- cuisoare, talpa gastei.
Sterilitate feminina- angelica, busuioc, curcubetica, grau, naprasnic, nemtisori de camp, ovaz, salvie, turte, telina, vasc.
Sterilitate masculina- angelica, busuioc, catina, curcubetica, grau, orz, ovaz, telina.
Stimularea circulatiei periferice- ardei iute, hrean, ienupar.
Stimularea ficatului- anghinare, coada soricelului.
Stimularea functiei sexuale- busuioc de camp, telina.
Stimularea secretiei de lapte- schinduf, soc.

Stimularea sistemului nervos- busuioc de camp, nuc.
Stimulent general- levantica, nuc.
Stomatite- afin, angelica, anin alb, anin negru, asmatui, capsun, ceapa, cerentel, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, cretisoara, dracila, dud, echinaceea, fumarita, gorun, gutui, lamai, matreata bradului, mur, musetel, nalba, naprasnic, nasturel, orz, osul iepurelui, patlagina, priboi, raculet, salvie, sclipeti, smochine, sovarf, sunatoare, soparlaita, tataneasa, trandafir, turita mare, urechelnita.

Stres- alun, angelica, crin alb, Ginseng, leustean, levantica, pin,
Striuri uretrale- curpen
Sughit- marar, scortisoara, vasc.
Supuratii- coada calului, coada racului, secara, urzica.
Surmenaj- anason, catina, ceapa, coacaz negru, fasole, grau, levantica, orez, orz, ovaz, prun, tei, telina.
Socul sindromului toxic- anghinare, Ginko- Biloba.